-Andare, and…cazzo, scopare con la sorpresa, la naiba cu surpriza!
-Non riuscivo a dormire, n-am reusit sa adorm. Ti-am spus la telefon ca asa va fi, Federico. Imi pare rau, mi-e imposibil.
-Te inteleg. Nu e cel mai bun moment, dar trebuie sa te pregatesti. De azi incepe chinul.
-Chinul? Dupa tot ce a fost? Cred ca glumesti.
-O comit destul de rau azi, scuza-ma. Haide, mama te asteapta jos, Carla e si ea acolo, iar dupa micul-dejun plecam la sala.
-Sigur, Federico, cobor in cateva minute. Chin? Nici pe departe, am suferit atunci cand…Gata, e timpul sa sa ma concentrez pe ce urmeaza sa fac. Nu ii pot dezamagi, Federico, Carla, toti se asteapta ca eu sa fac fata provocarii. Vom vedea ce va fi dupa.
……………………………………………………………………………..
-Si acum ca am terminat masa, noi plecam, tine-ti-ne pumnii. Carla, te sarut, ai grija de mama si ne vedem pe seara! … Amico, che cosa è?
-Ma gandeam, vreau sa o vad. Stiu ca o e nebunie ceea ce imi doresc, dar vreau sa o vad. Si nu stiu cum as putea face acest lucru.
-Banuiam de mult timp ca asta era unul din motivele pentru care ai acceptat sa vii, si nu incerc sa te judec. Dar te pot ajuta, de fapt am vorbit deja cu Giordano. Stii, tipul cu care te vei bate e din Perugia, s-a antrenat un timp la sala noastra, de fapt Giordano este cel care s-a ocupat de toate aranjamentele, si la ora asta tot orasul stie ca il vei inlocui pe Luca. E imposibil ca ea sa nu afle, fii pe pace. Sa speram doar ca va veni.
-Asa e, sa speram. Iti multumesc.
……………………………………………………………………………..
-Incepem usor, incalzire, cateva reprize la sac si ceva tehnici preferate de-ale adversarului. Hai, nu avem timp de pierdut. Cat ai?
-86,4. Aproape 10 kg in 2 saptamani, nu imi fac griji. Dar nu, nu vreau ceva usor. Am zis ca voi trage de mine si de-asta am venit aici!
-Bene, mi ha sorpreso, m-ai surprins, incepi sa iti confirmi porecla. Nu degeaba Luca te-a numit Psihopatul.
-O iau ca pe un compliment. Ma duc la sac.
……………………………………………………………………………..
-Raul? Ce cauti aici? Si de ce suntem in spital?
-Linisteste-te. Ai avut un accident, parintii tai sunt in camera de-alaturi, se odihnesc. Saracii, de cateva zile erau terminati.
-De cateva zile? Ce vrei sa spui?
-Te-ai lovit destul de rau, pentru ca asa e, TE-ai lovit nu? Ce-a fost in capul tau? Dar sa lasam asta, e bine ca esti in regula acum.
-Mama? Spuneai ca e aici, vreau s-o vad!
-Se odihneste, in cele patru zile de cand esti aici n-au inchis ochii, nici ea, nici tatal tau, nici eu. Mai devreme te-ai trezit si ai vorbit cu ea, iar acum e linistita.
-Eu…nu-mi aduc aminte. Stiu doar ca am plecat, tin minte drumul si atat.
-Nici nu trebuie. Odihneste-te, a trecut si nu mai conteaza.
-Hei, calmeaza-te, ce-i cu tine?
-Scuze Federico, se pare ca aveam mai multe in mine decat credeam ca pot stapani. Dar sunt bine, o sa ma linistesc.
-Si iti cer sa faci asta cat mai bine, nu cred ca vrei sa-ti ranesti colegii de-aici, sunt prietenii tai, iti vor binele.
-Ai dreptate. Trecem mai departe?
-Da. Doar….ai grija.
-Mama? Esti bine? Tata?
-Oh doamne, suntem bine, acum ca ti-ai revenit. Cum te simti?
-Nu-mi amintesc nimic, de fapt, nu stiu ce as putea sa-mi amintesc. Am plecat furios, am incercat sa… Si cam atat.
-Gata, gata, nu mai vorbi despre asta. Dupa atatea zile esti in sfarsit in regula si doar asta conteaza.
-Mama, spune-mi. E aici?
-…… Nu. Nu a venit.
-E acasa, se odihneste si ea? Vreau s-o vad.
-Imi pare rau. Te va durea, dar …. nu a venit deloc tot timpul asta. In toate aceste zile am incercat sa o convingem, noi toti, dar nu am reusit. Imi pare rau. Mi-am dorit sa iti pot ascunde acest lucru, dar nu am reusit. Nu te pot minti.
-Ai facut bine ca mi-ai spus. Iti multumesc, imi pare rau pentru tot. Vreau sa mergem acasa, sa trec peste asta mai repede, sa pot uita.
-E ceva ce trebuie sa stii. E legat de accident. Cat ai fost starea asta, ti-au facut radiografii, analize, totul. Doctorul ne-a spus ca nu vei mai putea merge o perioada. A fost un accident groaznic si trebuie sa multumim ca ai scapat cu viata, insa au fost si complicatii. Va trebui sa inveti sa mergi, sa faci totul din nou, dar iti vom fi alaturi. Ai incredere, te rog, va fi bine.
-Sa merg? Nu, nu se poate, nu cred, nu…e imposibil. De ce nu s-a terminat totul atunci? De ce?
Follow