Sep 27

Briose la micul dejun?

      E 8 dimineata, imi savurez micul dejun si dau de un articol care m-a dat pe spate, din fericire nu la propriu, ci doar la figurat. Cum ar fi sa-ti incepi ziua cu….briose? Despre asta e vorba pe blogul cu pricina, al carui link nu-l voi da nedorind sa promovez astfel de exemple negative in randurile de fata, insa el poate fi gasit usor pe Facebook in grupul “E timpul sa mancam sanatos”. Ironic, nu? Asa ma gandeam si eu.

     Am scris mai demult un exemplu de mic dejun “dulce”, mai exact niste clatite apetisante din lapte, fulgi de ovaz si oua , o alegere perfecta dimineata, sau un alt super breakfast pentru cei ce isi incep ziua cu o activitate fizica intensa, iar in ambele cazuri nutrientii sunt din belsug. O ratie buna intre carbohidrati, proteine si grasimi ce nu lasa loc caloriilor goale.

     De cealalta parte insa, reteta de briose a tipei respective nu difera cu nimic de sutele de astfel de retete de prajituri ce te lasa cu rezervoarele secate si cu o foame mai mare decat la inceput. Pentru 6 briose am avea nevoie de 200 g faina , 50 g cacao, 1 plic praf copt , 150 zahar , 4 oua , 200 grame de unt topit,  150 ml lapte. Avem doua solutii: fie inghiti 200g faina si 150 zahar (in intreg organismul uman se afla aprox o lingurita de zahar) si 200g unt pentru 4 oua amarate si o cana de lapte, fie apucam 1-2 briose si raportul nutrientilor va fi din nou la pamant.

     Aveti grija data viitoare ce alegeti pentru micul dejun, asta va va influenta intreaga zi.

Aug 29

Traditii culinare bizare

     Cum poate influenta traditia unui popor alimentatia de zi cu zi? In urma cu ceva timp am pus mana pe un studiu efectuat la nivel global care analiza relatia dintre alimentatia unui popor si sansele de reusita in sportul de contact. Ca sa va faceti o idee, americanii erau priviti nu foarte favorabil, stilul de viata oarecum boem, mancarea din ce in ce mai procesata facandu-i mai lenti, greoi, intr-un cuvant “moi”. De cealalta parte se afla popoarele din estul Europei, a caror alimentatie a fost mai mereu bazata pe cartofi si carne, care, in ciuda unui fizic “pufos” au dovedit o rezistenta la efort si duritate fizica mult peste medie.

     Raportandu-ne totusi strict la spatiul nostru geografic, avem si unele traditii culinare cel putin bizare, care pe mine personal ma fac sa ma gandesc serios daca ai nostri compatrioti mai gandesc sau nu. Nu sunt mare fan religie si toate acele datini de genul nu merge azi imbracat cu haine albastre ca te va bate Dumnezeu, asa cum de altfel e si datina de azi. Cruciti-va, dar in ziua taierii capului Sf Ioan Botezatorul nu se consuma alimente rotunde. Intai si-ntai, dragilor, cei care ati propovaduit aceasta traditie, termenul corect este “sferice”, alimente sferice. As vrea sa vad cum acei destepti care imprastie aceasta datina in forma actuala incearca sa manance un pepene in 2d. Dar sa nu fim mai catolici decat Papa, trecem peste acest detaliu si ne concentram pe esenta interdictiei in sine. Fara pepeni, dar daca gasesc unii lunguieti? Fara struguri, dar daca imi cumpar soiul acela oval, hamburg pe numele sau? Fara capatani de usturoi, de parca ar manca cineva o capatana intreaga. Fara oua, dar si alea sunt elipsoidale. Fara alaptat pentru cei mici, ca si tatele sunt mai mult mai putin “rotunde”, iar exemplele pot continua: cartofi, fructe de padure, capatani de broccoli, conopida, varza, cartofi, ramanand intr-un final intrebarea:

     Si noi ce mai mancam? Credinta fiilor, credinta pe paine cu aroma de habotnicie penibila. De ce ar vrea Ioan Botezatorul sa mananci chestii ne-rotunde? Cu ce il incanta pe el faptul ca il idolatrizezi in felul asta? Mie unuia mi se pare o idiotenie iesita din comun, ce pune bazele altor tampenii traditionale mai mari ce vor duce in timp, cu siguranta la defecte majore in alimentatie.

Aug 22

Semintele de pepene: sursa buna de proteine?

     A-nceput de ieri s-apara cate-o stire. Ei bine nu chiar de ieri, de ceva timp pe piata, semintele de pepene sunt ridicate la rang de mana cereasca si nu mai e mult pana cand vom ajunge la o situatie de genul aruncati pepenele, pastrati semintele. De unde a pornit totul? Daca as vrea sa fiu carcotas, as zice de la vegani, si chiar gruparea extremista a raw-veganilor, insa nu voi face asta. Mai putin importanta de la cine a plecat toata povestea, cat povestea in sine.

     Lucrurile stau in felul urmator: se zvoneste ca, citez, “150 de g seminte de pepene contin 30 de g de proteine, adica 60% din doza zilnica recomandata, alaturi de aminoacizi esentiali precum arginina si multe alte vitamine.”. Ceea ce e…probabil adevarat. In primul rand informatia e incompleta. Doza zilnica recomandata pentru cine? Mai tineti minte regula de 3 simpla? Daca 30 de g reprezinta 60%, atunci 100%=50 g de proteina. Asta e DZR-ul? Pentru copii aflati in plina crestere, cu nevoie mare de macronutrienti pentru o dezvoltare armonioasa? N-as zice. Pentru adulti supusi la o activitate zilnica abundenta? N-as zice. Mai raman batranii si femeile…cel putin cele cu o greutate undeva la 50 de kg. Trecem la arginina&co, aminoacid esential, prin urmare, importanta. Bine bine, semintele de pepene il contin, dar in ce cantitate? Si mai important, cat din doza zilnica o putem lua din semintele in cauza? Daca tot pornesti afirmatia, ar fi bine sa o si inchei, nu?

      Partea a doua. A stat cineva vreodata sa cantareasca semintele dintr-un pepene? Am facut-o eu acum vreo doua ore, la un pepene de 6 kg am scos 60 de k seminte. Ar insemna cam doi pepeni pentru a scoate cele 150 de g mentionate mai sus. Normal, avem si alternativa, mergem pe la toti vecinii prin bloc s-i rugam respectuos sa ne pastreze semintele pentru zile negre. Daca sunt destepti vor zice nu, doar trebuie sa-si faca doza zilnica si ei.

     Aa, sa nu uitam. Apendicita? Suna cunoscut? Afectiunea care ne terorizeaza pe mult din noi din copilarie pana chiar la maturitate? Printre altele are drept cauza blocarea apendicelui cu diverse seminte, coji sau pietricele formate prin precipitarea sarurilor din mancare si apa, explicatie venita din partea medicilor. Eu unul nu sunt prea atent cand mananc fructele, de fapt, imi place sa le consum pe cat posibil intregi, dar de-aici pana la a strange de la vecini 150 g de seminte de pepene si a le inghiti cu buna stiinta de dragul argininei si a celor, atentie, 30 de grame de proteina, e cel putin deplasat, n-ati zice?

Aug 08

Obiceiuri alimentare pentru cei mici

     Fara indoiala, nutritia are un rol aparte in viata fiecaruia din noi, fie ca suntem constienti sau nu de acest aspect al conditiei umane. Fie ca acordam sau nu o atentie aparte mancarii in general, totusi alimentele pe care le consumam ne spun intr-adevar ceea ce suntem cu adevarat si ne influenteaza puternic zi de zi, inca din primele clipe de viata.

     Nu putine au fost cazurile cand un copil malnutrit a dezvoltat deficiente cu urmari severe pana in anii adolescentei, in cazul oarecum fericit in care i-a mai apucat. Iar in multe dintre situatii e chiar vina parintilor, ale caror decizii gresite pun copiii in fata unor pericole pe care nu le mai pot evita. Ma amuz de fiecare data cand vad un anume episod din South Park, cand cei 4 prieteni sunt dusi dupa antrenamentul de fotbal direct la KFC pentru o masa muncita din greu.

     Din pacate, devine un trend si la noi, incepand cu acele piureuri din fructe, ambalate cat se poate de frumos in mici borcanele de 130 g la doar 7 lei bucata. Atentie, produs 100% natural, fara conservanti, fara coloranti, fara arome artificiale, dar care e valabil pana in 2015? Cel putin asta scria pe cel pe care l-am vazut azi, produs in 2012. Adevarul e si bunica-mea face niste compoturi, gemuri si dulceturi extraordinare care rezista chiar si un atunci cand (rare situatiile ce-i drept) mai raman cateva nemancate de pe o vara pe alta. Si apoi, mai e pretul, daca tot e asa natural, de ce naiba ai da 7 lei pe un piure din mere, banane, pere si caise de exemplu, cand in orice anotimp gasesti fructe proaspete din care poti face ceva identic cu ajutorul unui blender. Cel putin iarna, mama imi trantea zilnic cate un kg de portocale in fata zicandu-mi sa nu le las prea mult ca vine si partea a doua. Si asta, luand in calcul preturile actuale, la doar 5 lei pe zi, un intreg kilogram de fructe, nu doar 130 de g. Vreti sa vb despre naturalete, prospetime si chestii chimice? In regula, sunt al naibii de convins ca N, firma producatoare, nu are un taram propriu, un fel de N and the Fruit Factory in care experimenteaza tot felul de combinatii cu fructe cat se poate de naturale.

     Chiar azi am asistat la o discutie ce mi-a creat o stare acuta de indispozitie, doi oameni ce pareau a fi trecuti bine de 60 de ani, carandu-si nepotelul de vreo 5-6 ani prin piata, i-au raspuns copilului dornic de un pahar de zmeura de pe una din tarabe: “Nu mamica, nu e buna zmeura, lasa ca iti da buni piure din ala la borcanel.”.

     Mai ramane ceva de zis?

Jul 27

Miscarea face bine

     Va intrebati ce e cu titlul? Ei bine, in timp, ce in toamna niste baieti din tara vor organiza campionatul mondial de “sport electronic” (si nici macar nu e vorba de FIFA, PES sau alte dracii de jocuri “sportive”, ci de Starcraft etc), alti oameni sunt gata sa puna osul la treaba si sa faca ceva sport, fara ghilimelele precedente, intr-un eveniment numit “Miscarea face bine“, timp de doua zile, la mare, insa eu unul sper ca va fi inca o editie pana la sfarsitul verii, in Bucuresti, pentru amatorii de miscare in aer liber.

     De ce face miscarea bine? Motivele sunt la indemana oricui, pe o gramada de siteuri la doar un click distanta, insa dincolo de ele, e nevoie ca fiecare din voi sa-si gaseasca adevarata motivatie pentru a face cat de putina miscare de preferat in fiecare zi. Asa ca dupa ce cititi si bine-nteles shareuiti articolul lansand astfel o invitatie placuta si amicilor, iesiti in cel mai apropiat parc si faceti o plimbare buna, sau alergati cateva zeci de minute sau puneti corpul la munca cu cateva serii de flotari. In fond, daca un Kiwi poate, noi de ce nu?

 

Jul 24

Cum ne calculam necesarul de carbohidrati

     O intrebare importanta pe care orice persoana atenta cu nutritia sa a avut-o si o are in vedere mai mereu. In special sportivii ce depind de o anumita categorie de greutate in activitatea competitionala vor fi intotdeauna atenti cu nivelul de carbohidrati pe care il furnizeaza organismului. Iar de-aici pana ca persoanele obisnuite dorince de a slabi sa adopte grija fata de cantitatea de carbohidrati din regimul lor nu a fost decat un pas.

     Purtand insa discutii cu mai multe persoane am constatat ca foarte multi din cei ce isi calculeaza cu minutiozitate carbohidratii fac o greseala care de mult ori sta la baza esecului in ceea ce si-au propus. Cele mai multe astfel de reguli de calcul iau in considerare greutatea persoanei respective in momentul alcatuirii planului macronutritional, deci implicit determinarea nivelului de carbohidrati. Fie ca e vorba de 1g/kg corp, 1.5, 2, 0.7, sau orice alta valoare de care s-au lovit ca urmare a diferitelor studii, respectivele persoane inmultesc acest coeficient cu masa totala, netinand insa seama de un amanunt important: procentul de grasime. Sa luam de exemplu o masa de 85 de kg cu 20% grasime (procent calculat prin diverse metode, fie cu cantare electronice cu analizator, masurare aproximativa cu acei mici clesti special conceputi sau chiar aproximare vizuala), insemand o cantitate de grasime de 17 kg, deci o masa pura de 68 de kg.

     Gandind acum logic, de ce ai vrea sa oferi carbohidrati acelei mase oricum nedorite din greutatea ta corporala? De ce acele 17 kg pe care iti doresti sa le arzi ar mai avea nevoie de o alta portie de energie, cand tocmai ele pot furniza energia suplimentara de care corpul fiecaruia are nevoie? Asadar, data viitoare cand va faceti un plan de alimentatie si acordati o atentie aparte carbohidratilor, nu uitati de cele 17 kg din articolul de azi.

Jul 01

Before and after: transformarea unui luptator in doar cateva luni

     Mark Munoz, unul din luptatorii aflati sub contract cu UFC-ul a publicat zilele acestea pe contul sau de twitter cateva poze ce au uimit intreaga comunitate a artelor martiale mixte si nu numai. Infrant in urma cu un an intr-un meci ce il putea propulsa spre un meci de titlu, Munoz a fost nevoit sa treaca si printr-o operatie pentru a-si reface piciorul rupt in cursul ultimei sale lupte, iar in perioada ce a urmat a intrat intr-o depresie urata, ajungand, dupa cum el insusi declara, “in a never ending cycle of eating because I was sad and sad because I was eating.” . Hotarat sa revina in octogon, Munoz a tras tare timp de 5 luni pentru a ajunge de la 260 lbs (118 kg) la 199 lbs (90 kg), urmand sa lupte in doar 5 zile in limitele categoriei -185 bls (84 kg). Un exemplu numai bun pentru amatorii de pastile cu supa de varza, cure cu pepeni sau orice alte solutii de genul.

May 23

Inghetata de capsuni facuta in casa

     Intr-o fuga dupa cativa ananasi si avocado prin hypermarket, m-am impiedicat (la figurat) de lazile frigorifice pline ochi cu inghetate care mai de care mai “apetisante”. Asa ca am luat hotararea sa prepar o inghetat de casa, in contrast cu temperaturile ridicate de-afara si mai ales bombele calorice si chimice din magazine.

     Variante ar fi mai multe la mijloc pentru o inghetata facuta in casa, mai exact cu iaurt, smantana slaba, lapte sau frisca. Personal am incercat variantele cu frisca si iaurt, insa sunt convins ca si celelalte doua sunt la fel de gustoase. In rest nimic complicat, 500 g capsuni, 200 ml frisca / 400 iaurt impeuna cu 40-50 g miere, totul mixat in blender, eventual putina cacao sau scortisoara dupa gust si alte cateva capsuni taiate in bucati mai mici pentru decor, un congelator pregatit sa gazduiasca amestecul pentru urmatoarele ore si cam atat. Supriza a venit cand am facut o mica socoteala nutritionala, reiesind urmatoarele valori la 100 g: 135 calorii, 1,8 g proteine, 8 g lipide si 15 g carbohidrati in varianta cu frisca, valori mai bune decat in cazul unui tort de inghetata de de fructe din magazin

     Ca sa nu mai vorbim ca am obtinut 700 g inghetata fata de doar 500 din comert, la un pret mai bun, si cu 70% fructe fata de doar 15% in produsul cumparat, compensand in schimb cu arome artificale, indulcitori, zahar din plin si alte cateva chestiute chimice de toata frumusetea, ca de exemplu, citez pe de cutie “amidon modificat din cartof”, am incheiat citatul.

     Verdict: in orice anotimp, indiferent de fructele de sezon, inghetata de casa e net superioara.

P.S. A incercat cineva varianta din ananas?

inghetata de capsuni

May 21

Ce poti manca pe parcursul unei zile

     Cu siguranta una din cele mai fierbinti intrebari in ce priveste liniile generale ale unei nutritii echilibrate o reprezinta intrebarea urmatoare: ce pot manca pe parcursul unei zile? Cat, cum, in ce ordine, cand , toate aceste mici intrebari comasate intr-o interogatie pe cat de directa si simpla, pe atat de incomoda si greu de rezolvat. Pentru cei ce inca nu au gasit raspunsul acestei curiozitati, imaginea de mai jos vine in ajutor propunand un model de alimentatie echilibrata, cu detalii in privinta fiecarei mese sau gustari de-a lungul zilei.

ce pot manca de-a lungul zilei

May 10

Combinatia perfecta: lamai verzi si lapte eco

     Se pare ca asistam inevitabil la o tendinta de ecolozigare pe alocuri buna, insa cu mai multe efecte negative, si care pe alocuri se transforma intr-o mare mare pitiponceala. De ce? Hai sa luam de exemplu laptele, implicat in ultima vreme in scandalul aflatoxinei. Observ din ce in ce mai multa lume mandrindu-se cu noile in cumparaturi in materie de lapte eco, unele aduse tocmai din Austria, automat la preturi naucitoare. Sooooo……vacile alea au fost hranite cu fire de iarba atent selectionate? Sau, cutia de carton in care e turnat laptele are cumva vreun ingredient minune prin care lapticul ramane proaspat ca in prima zi, fata de astea neaose care stau si ele in hypermarketuri uneori cu zilele?

     Si pentru ca tot suntem la capitolul sugar, spice and everything nice, ce ziceti despre limes, lamaile verzi? A aparut de undeva ideea, acum inradacinata in mintile multor, si cat se poate de mediatizata, cum ca acest sortiment de lamai ar fi niste super lamai in comparatie cu suratele lor mai galbene, mai ieftine si mai comune. Fals!!!! Ce-i drept, pe alocuri (si cand zic alocuri ma refer la anumiti micronutrienti – in special vitamine) lamaile verzi contin cantitati mai mari din, sa zicem, pur ipotetic (that’s right, nu e intamplatoare alegerea, asta e mitul popular) vitamina C (desi nu e asa, cea verde are 20 mg la fiecare 100 g, iar cea galbena aproape 40). Insa privind, matematic, intr-un regim alimentar bogat si indestulator, mai ales cand diferenta de pret dintre cele doua produse este destul de mare, oare chiar are rost comparatia x  vs x+1 ?