Apr 20

Case din lemn

     Intrebarea clasica pe care multi o infrunta atunci cand se gandesc la viitoarea locuinta este una pe cat de clasica pe atat de dificila: apartament sau casa? Fiecare vine cu avantajele proprii, in cazul apartamentelor fiind apropierea de colectivitate, poate chiar si de locul de munca, accesul destul de facil la tot ce ai nevoie etc. In cazul caselor primul obstacol pare a fi cel al terenului. Nu pretul, deoarece cu putin noroc, rabdare si multa initiativa veti gasi o parcela incat pretul ei impreuna cu cel al casei sa nu depaseasca, ba chiar sa fie o idee mai mic decat cel al unui apartament echivalent ca suprafata. Ei bine, nu pretul este problema, ci amplasamentul terenului si implicit al viitoarei case. Vrei o casa in oras, pretul terenului creste, dar in acelasi timp o casa in oras nu te scapa de haosul si agitatia din jur, asa ca la fel de bine ai fi putut sa alegi din prima apartamentul. In plus, loturile intravilane sunt cam mici, incat de-abia mai faci loc unui pomisor dupa ce lasi loc suficient in curte si autoturismului. Solutia ramane zona extravilana, aflata la marginea oraselor mari, asa-zisele suburbii pe care le-am tot admirat in cultura de peste Ocean. Pamant este suficient cat sa ai parte de propria ta gradina botanica, haosul orasului e in urma ta, ai zice ca ideile americanilor nu sunt deloc rele.

     Si daca tot preluam ceva de la ei, sa mergem pana la capat pe mana caselor din lemn. De ce sunt atat de populare astfel de case in State, puteti afla pe scurt aici, iar alte cateva sfaturi utile in ce priveste constructia caselor din lemn le oferi cei de la Barelly.ro. Iar pe langa avantajele strict constructive, casele din lemn castiga din ce in ce mai multi admiratori si in plan estetic. Daca ne uitam cu atentie la doua case, una din lemn iar cealalta din caramida sau beton, cea din lemn va iesi in evidenta intr-un sens bun, atragand privirile prin rafinament, structura simpla dar robusta si arhitectura cocheta, un adevarat camin familial ce imbie prin simplitate si bun gust. In plus, noile tendinte de ecologizare incurajeaza si se preteaza mai bine pe astfel de solutii constructive, asa ca, daca aveti in plan alegerea si cumpararea unei locuinte, sfatul meu ar fi sa aruncati o privire atenta asupra ofertelor existente pe piata caselor din lemn, nu se stie ce casa va va face cu ochiul.

Case lemn Barelly

Apr 19

Locuri de munca acasa – joburi online

     E clar pentru toti ca lumea in care traim nu traverseaza o perioada buna din nici un punct de vedere, dar mai ales starea mai putin stabila a economiei ne afecteaza pe toti. Criza inceput in 2008 s-a dovedit a fi mai intensa decat au preconizat specialistii in analiza financiara, iar locurile de munca s-au dovedit a fi insuficiente. Intr-o incercare a agentilor economici de a reduce cheltuielile, nu doar forta de munca tanara s-a trezit in fata unei oferte a locurilor de munca foarte slaba, dar multi si-au pierdut joburile fiind nevoiti sa se reorienteze catre alte sectoare prin recalificare profesionala indiferent de varsta.

     Cu toate astea, una din ariile economice care a continuat sa se dezvolte a fost cea a IT – ului. Tot ce tine de IT, electronica, computere, s-a impotrivit tendintei generale impusa de criza, oferind o gura de oxigen bine meritata economiei globale. De altfel, daca analizam succint evolutia umana de-a lungul  istoriei, trecerea s-a facut de la munca manuala spre industrializare, iar mai apoi, in trecutul recent, spre lumea mecanizata, electronica. Totul, de la industrie la finante si de la literatura la muzica s-a mutat in mediul electronic, online, un mediu de altfel aflat la inceput si cu un potential de dezvoltare online, ce ofer posibilitati nenumarate. Au aparut astfel chiar si locuri de munca acasa Simplejobs, o platforma unde va puteti inscrie folosind linkul anterior si care reprezinta un mod usor de a realiza bani ce se adreseaza amatorilor de blogging, scriitori aflati la inceput de drum ce inca isi slefuiesc stilul, si nu doar lor. Ce ai de facut? In primul rand sa te inregistrezi, pentru a avea acces la joburile disponibile, urmand apoi ca utilizatorul sa rezolve diverse taskuri simple, mai mici sau mai mari, remunerate corespunzator in functie de specificul fiecarui astfel de task in parte. Si cum spuneam mai sus, e o sansa buna sa dezvoltam acest domeniu impreuna. Pe langa durata mica de  timp de care ai nevoie pentru a completa aceste taskuri, frecventa cu care apar ele este una foarte buna, in crestere, incat putem spera ca in cel mai scurt timp astfel de joburi online vor genera un venit suficient pentru orice utilizator. Chiar daca nici acum partea financiara nu e deloc rea, intotdeauna e loc de mai bine.

     Nu ramane decat sa ne dorim spor la scris, dezvoltare rapida a platformei si a intregului mediu online, dar si ca potentialii clienti sa constientizeze mai degraba mai devreme decat mai tarziu rolul mediului online ca parte integranta a mediului de afaceri.

Locuri de munca SimpleJobs.ro

Apr 18

Cadouri de Paste

Vacanta de Pasti era de fiecare data un prilej nemaiintalnit de bucurie, nu atat pentru cadourile pe care le asteptam cu totii din partea celebrului iepuras, cat mai ales pentru ca se marea programul de joaca. Logic, nu, doar de-asta e facuta vacanta. Mica noastra “gasca” de la bloc, mare amatoare de sport si miscare, facea “investitii considerabile”in mingiile de fotbal si cauciucurile de bicicleta, ca doar asta se spargeau cel mai des. Si cand spun des, chiar insemna des. Ca sa va faceti o idee, la sfarsit de saptamana ne adunam cu totii pentru revizia periodica a biclelor, insemnand centrarea rotilor, reglatul seii, verificarea lantului si a franelor. Va puteti da singuri seama ca nu faceam asta dupa doar 2-3 kilometri parcursi intr-o saptamana. In sinea mea.ma bucur si acum vazand ca cei mici apreciaza inca mersul pe bicicleta, insa in ultimii ani a aparut ceva si mai atragator pentru ei: karturi pedale.

Daca as fi cu 14 ani mai mic si iepurasul mi-ar face cadou un astfel de kart cu pedale, cu siguranta i-as fi mereu recunoscator. Ce curse si intreceri ieseau intre noi, amatorii si posesorii de biciclete, dar ce distractie ar fi la volanul acestor karturi. Nu degeaba Mario Kart a fost printre jocurile video preferate ale copilariei. Si pentru parintii uneori prea grijulii si protectivi, karturile sunt o varianta mai sigura a bicicletelor, ba chiar va puteti plimba in acelasi kart cu cel mic, luand parte la una din activitatile lui preferate, oferindu-i atentia necesara si distractia mult dorita. Aveti totodata ocazia sa alegeti ceva mai “fioros”, un kart jeep pentru viitoarele aventuri in vacanta nici o plimbare pe nisipul marii nu suna rau, iar pentru cei mici va fi cu siguranta o peripetie de neuitat.

Asa ca, dragi parinti, fie ca alegeti o bicicleta, fie ca preferati un astfel de kart, cu siguranta va fi un cadou binevenit si foarte apreciat de copii, o jucarie de care nu se va plictisi niciodata si care pe langa distractia garantata, ii induce usor, usor, o doza de responsabilitate fata de el si cei din jur.

Apr 16

Primavara se poarta bicicletele

     Desi in ultimele zile vremea ne-a dat batai de cap, sa nu uitam totusi ca suntem in plina primavara, asa ca plimbarile sunt la ordinea zilei. Iar o iesire in natura cu bicicleta e perfecta pt sfarsitul de saptamana. Gasim biciclete si pentru cei ce adora parcurile, dar si pentru cei mai temerari iubitori ai traseelor dificile, off-road.

    Pentru cei din urma, amatori de escapade montane, cei de la BikeArena au pregatit un model TECNOBIKE MX7 24 Zoll, o bicicleta numai buna pentru traseele off-road, dotata cu roti de 24 de toli si schimbator Shimano cu 21 de viteze. Pe langa asta, jantele duble din aluminiu, franele sigure si suspensiile puternice ii confera siguranta de care are nevoie pe un teren accidentat, asa cum ii sta bine unei adevarate “mountain bike”. Iar modelul grafic e pe masura, culorile alese, portocaliu – negru, oferindu-i o tenta agresiva.

     Iar ca ceilalti, mai putini dornici de adrenalina, sa nu creada ca au fost uitati, si-a facut aparitia o bicicleta numai buna pentru zona urbana, pe numele sau Black Rain, avand un pret atractiv, o bicicleta care va face fata traficului orasului, lasandu-te insa in continuare sa te bucuri de o plimbare relaxanta in parc. Rotile sunt de asemenea de 24 de toli, iar cadrul, desi rezistent, este usor, asa cum ii sta bine unei biciclete de oras.

     Cu siguranta nu trebuie uitati nici cei mici asa ca, daca aveti copii, cadoul perfect de primavara e bicicleta, pe care o vor putea folosi cu placere pana la toamna, imbinand placerea jocurilor copilariei cu mentinerea unui stil de viata activ si sanatos. Ramane doar sa ne bucuram de zilele insorite ce vor urma, alaturi de cei dragi, aerul curat si noile noastre biciclete, sperand poate ca intr-un timp cat mai scurt vom ajunge din urma tari precum Danemarca sau Olanda, tari in care mersul pe bicicleta a intrecut de mult sofatul.

Mar 28

Ingerii F64

“…Inca o data, orasul nostru a fost salvat de acesti super eroi ale caror nume probabil ca nu le vom cunoaste niciodata, dar carora le vom fi mereu indatorati.”

-Auzi la ei, super eroi….Mai degraba super agenti secreti, super spioni.

-Daca tot iti place sa pozezi in super spion, ar trebui sa stii ca eroii si agentii secreti sunt “de facto” super. Ma zgarie pe ecranul meu Retina cand aud pleonasme de genul.

-Pai asta e treaba mea, sa pozez.De-aia mi-au dat numele de cod SX510 HS.

-E clar, modestia nu-i de tine dragul meu spion, cu toate astea ma bucur ca suntem in aceeasi echipa.

Cei doi protagonisti ai nostri sunt nimeni altii decat Canon SX510 HS si Ipad Mini, eroii mai neobisnuiti ai zilelor noastre, care impreuna cu cel de-al treilea colez, agentul AZ, formau cea mai de temut echipa de spionaj a momentului: Ingerii F64. Lucrurile erau simple pentru cei trei profesionisti, SX510 HS si AZ se ocupau de realizarea fotografiilor – dovezilor, iar Ipad de partea de editare si trimitere a dovezilor catre politisti, incat acestia, odata ajunsi la locul infractiunii, nu mai aveau decat sa aresteze vinovatii pe baza fotografiilor precise pe care le primeau din aceeasi sursa anonima ce se semna mereu “iM”.

-Baieti, tocmai am primit un nou pont…dar e ceva ciudat in legatura cu el. Aruncati si voi o privire.

-Interesant, spuse AZ. Profesorul Haos, acum imi este totul mai clar. Toate intamplarile din ultimele luni, ar fi trebuit sa ne gandim ca a fost ceva premeditat. Cu toate astea, nu puteam vedea legatura dintre ele. Pe cine ar deranja atat de rau activitatea Ingerilor? Ce ziceti baieti, alegerea evidenta e una singura, dar care e aia?

-Nu putem lasa parcul nepazit, cine stie ce a pus la cale acest individ. Dar daca e totusi o alarma falsa? Totodata, si invitatia la hotel poate fi o capcana in care sa ne aruncam singuri….grea alegerea chiar si pentru un super aparat foto ca mine.

-Profesorul mizeaza pe faptul ca suntem o echipa, deci nu ne vom desparti. Insa exact asta vom face. SX510, noi doi vom merge in parc pentru a vedea ce se intampla acolo, iar in timpul asta iM va ramane la sediu incercand sa afle mai multe despre ilustrul nostru adversar.

-Dar…

-iM, asculta-ma cu atentie. Avem incredere in tine, esti cea mai buna tableta si tocmai de-asta te-am ales. Nimeni nu editeaza pozele ca tine, oriunde, oricand, nimeni nu ne acopera urmele asa de bine cum o faci tu, si n-as alege pe nimeni altcineva in locul tau chiar de as avea ocazia. Am nevoie sa decriptezi mesajul profesorului Haos. Din cate se pare, literele sunt taiate din ziare diverse, dar recente, cerneala se pastreaza inca bine. Intra in bazele de date si vezi cine a facut comanda de mai multe ziare cu cel mult o zi in urma. Sunt convins ca aceasta noua diversiune a luat nastere dupa reusita ultimei noastre misiuni, asa ca totul e foarte recent. Dupa asta, afla de unde a venit mesajul electronic, conecteaza-te la camerele video ale hotelului si vezi cine s-a cazat ieri si azi. Verifica-le identitatile si motivul vizitei in oras. Am plecat, sa ne tii la curent.

……………………………………………………………………………………………………………

-Nimic neobisnuit pentru o zi de primavara in parc: copii jucandu-se, oameni iesiti la plimbare, cativa dornici sa faca miscare, pana si cei ce hranesc ratele par prinsi in rutina peisajului.

-SX510, ce ai face daca n-ai fi agent secret?

-Mai mult ca sigur as iesi sa pozez peisajele din parcuri. De ce intrebi?

-Activeaza-ti zoomul. De cealalta parte a lacului, tipul cu ochelari si telefon in mana.

-Pare sa faca ceva fotografii, chiar daca nu sunt de acord cu metoda lui. Oamenii din ziua de azi nu mai realizeaza ca un telefon mobil nu se va ridica niciodata la inaltimea unui aparat foto, dar in afara de asta, nu vad ce-i cu el.

-De cand am venit aici se uita mereu inspre banca de langa locul de joaca. Aproape ca se invarte in loc, dand impresia ca face poze, insa nu l-am vazut apasand touchul telefonului deloc. In plus, a ignorat total spectacolul de pe lac, veveritele agitate din copaci. Ceva e putred….Amplifica-ti zoomul si spune-mi ce vezi pe ecranul telefonului.

-Ai dreptate AZ, omul se preface. Pe ecran e o lista de contacte, de fapt un singur contact fara nume, iar degetul lui e in dreptul butonului de apelare

-E o bomba, in geanta aia e o bomba. Repede, fa-i poze. iM, ne auzi?

-Tare si clar.

-SX510 iti va trimite acum prin wireless cateva poze ale suspectului, alerteaza imediat politia. Ai aflat ceva de profesorul nostru?

-Din pacate va trebui sa ne descurcam pe cont propriu. Am reusit sa dau de urma mesajului, iar sursa se pierde undeva chiar in sediul politiei. Cat despre hotel, o singura persoana pare sa iasa in evidenta, un domn care a platit cash, probabil dorind sa evite urmele lasate de cardurile electronice. Incerc sa-i compar semnatura de la receptie cu baza de date a angajatilor din politie si….nu se poate….Semnatura vizitatorului are mai multe puncte comune cu cea a comandantului. Oricat a incercat sa-si modifice scrisul, literele se aseamana si programul de identficare nu da gres.

-Am inteles iM, ne vom ocupa intai de prima tinta apoi ne organizam din mers.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

-iM, tinta a fost neutralizata, suntem in drum spre sediul politiei, ai mai aflat ceva?

-Da, se pare ca comandantul nu a intrat decat o singura data  in camera platita pe cateva zile in avans. A lasat o servieta inauntru, dar nu am putut afla ce contine. Desi inregistrarile video nu sunt cele mai bune, am reusit cu softurile de editare video sa le imbunatatesc claritatea incat le putem folosi ca dovezi. In scurt timp voi face si legatura intre mesajul trimis si calculatorul comandantului. O sa regrete ca nu si-a luat o tableta, imobilitatea calculatorului ii va veni de hac. Cum s-ar zice, e prins cu mata-n sac.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

-Bine-ati venit, cu ce va poate fi de folos politia in aceasta minunata zi?

-Minunata comandante? Minunata pentru ca in sfarsit iti vei duce planul la bun sfarsit?

-Ce plan? Despre ce vorbiti?

-Inceteaza comandante, sau mai bine zis, profesore Haos. Stim totul, Ingerii F64 afla mereu totul, si ar fi trebuit sa stii deja asta.

-Care va sa zica, voi erati. Nu-i nimic, nu veti putea dovedi nimic si toata lumea se va intoarce impotriva voastra. Nimeni nu va crede niste dovezi fabricate de pe dispozitive neverificate.

-Nici n-am zis asta profesore, insa chiar in timpul asta partenerul nostru iM, cel care a trimis de-atatea ori ponturile anonime politiei, a transferat toate inregistrarile video, mesajul si pozele omului tau din parc in calculatorul tau de-aici din birou. Poate pe noi nu ne va crede, insa pc-ul comandantului e demn de luat in seama. Autoritatile federale sunt deja la usa sectiei. As mai avea totusi o intrebare, de ce ai facut toate astea?

-De ce? De cand ati aparut, toata lumea va lauda numai pe voi, erati mereu in centrul atentiei, mereu super eroi si niciodata nu aveati macar curajul de a transmite un multumesc. Eu eram lasat pe locul doi, mereu sfatuit sa urmez mai mult modelul vostru. Si era cat pe ce sa scap de voi.

-In nici un caz super eroi, comandante. Poate eroi, doar atat. N-ai vrea sa-i zgarii Retina saracului iM, mai ales dupa toata aventura de azi, nu?

Mar 27

Sanatatea are un viitor sigur: celulele stem!

Sanatate garantata inca din ziua nasterii… Posibilitatea ca boli grave sa fie eradicate in viitorul extrem de apropiat… Linistea tinerilor parinti, regasirea sanatatii si a poftei de viata. Pare idilic nu? Pentru multi, faptul de a avea inca de la nastere garantia ca al lor copil este protejat impotriva a 80 de boli nemiloase, inseamna mai mult decat toate bogatiile din lume. Pentru parintii copiiilor grav bolnavi, gandul ca evolutia medicinei le poate salva viata micutilor, este tot ce le-a mai ramas. Din fericire, toate acestea au devenit realitate: boli mult prea grele pentru copii pot fi acum rezolvate cu ajutorul celulelor stem. Dar nu numai copiii beneficiaza de ele.

Pentru cine nu stie, celulele stem sunt celulele care au o capacitate unica: aceea de a da nastere unor noi tesuturi. Celulele stem sunt acele celule din care se dezvolta embrionul si din care se formeaza o noua viata. Aceste celule impresionante retin informatia genetica si se multiplica, nefiind specializate pe un anumit tesut, cum ar fi de exemplu, celulele musculare. Si daca am spus ca celulele stem sunt cele din care se formeaza si dezvolta embrionul, acestea se gasesc in ,,puntile de legatura” dintre mama si copil, mai exact placenta si cordonul ombilical.

www.cordcenter.ro

Recoltarea celulelor stem se realizeaza in momentele imediat urmatoare nasterii si este extrem de simpla. Durata acestei proceduri este extrem de scurta, intre 30 de secunde si maxim 3 minute. Celulele stem se regasesc in: sange placentar si ombilical si in tesut ombilical si placentar, iar un functie de pachetul pentru care opteaza parintii la nastere, acesta poate contine doar sange bogat in celule stem, sange si tesut ombilical etc. Spre exemplu, la primul laborator si prima banca de celule stem din Romania, Cord Blood Center Medical, viitorii parinti pot opta pentru pachete de recoltare cu preturi cuprinse intre 2490 lei si 12900 lei. Acestor preturi li se adauga si taxa pentru depozitare, platita anual, care incepe de la 249 lei si poate ajunge la 890 lei. Aceste pachete difera prin probele prelevate. Spre exemplu, cu ajutorul pachetului Gold se va recolta sange ombilical si sange placentar, pe cand pachetul Diamond contine sange ombilical, sange placentar si  tesut de cordon ombilical. Mai multe detalii despre preturi, continutul pachetelor si alte detalii asemanatoare, puteti gasi accesand link-ul: http://www.cordcenter.ro/pachete.html

Sursa: www.cordcenter.ro

Poate multi parinti vor fi sceptici in privinta utilizarii celulelor stem, mai ales din cauza preturilor. Dar, oare cat costa sanatatea copiiilor nostri? Nu mai bine platim o suma si le asiguram in acest fel sanatatea, atat cat pot vindeca aceste celule? Sunt parinti care nu au vrut sa recolteze celule stem la nastere, cu toate ca testele genetice au indicat ca pe viitor, este posibil sa apara unele probleme, ceea ce s-a si intamplat, iar acum regreta. Regreta pentru ca unele boli incat nu pot fi tratate cu celule stem de la un donator sanatos, ci doar cu celule autotransplantate.

In conditiile astea, cand ai posibiliatea de a recolta celule stem, de ce nu ai face-o? Interesandu-ma de acest subiect, am vazut ca sunt peste 80 de boli, dintre cele mai grave, tratabile cu ajutorul celulelor stem. Iar altele sunt in stadiul de experiment. M-am bucurat sa vad ca este posibil ca unele tipuri de tumori de terminate de diverse cancere pot fi eradicate cu ajutorul celulelor. Sau ca oameni care si-au pierdut capacitatea de a merge in urma unor accidente, se pot recupera tot cu ajutorul celulelor stem. Mai multe despre povestile de succes, pacienti care s-au vindecat cu ajutor celulelor stem, puteti citi aici: http://www.cordcenter.ro/povesti-de-succes.html

Viitorul utilizarii acestor celule este unul glorios. La nivel national, dar si la nivel global, consider ca potentialul utilizarii lor este extrem de mare, in ceea ce priveste bolile care afecteaza majoritatea populatiei Globului. Spre exemplu, bolile cardiace, din ce in ce mai frecvent intalnite ar putea fi stopate cu ajutorul celulelor. Refacerea arterelor ingrosate cu ajutorul celulelor stem ar lua locul stent-urilor care se folosesc in prezent. Variatiile de tensiune arteriala, un alt pericol pentru sanatate ar putea fi inlaturate printr-un transplant de celule. Bolilele ce au ca subiect principal tiroida si alte glande edocrine si care se stie ca afecteaza grav psihicul si buna-starea pacientilor ar putea deveni in scurt timp o amintire neplacuta.

Consider ca transplantul de celule stem ar rezolva foarte multe probleme medicale, iar acest lucru ar avea un impact pozitiv asupra imbunatatirii sanatatii pacientilor din Romania, dar si la nivel global. Gandind economic, daca un transplant, urmat de terapii complementare, dar pe perioade mult mai scurte, ar costa mai putin decat compensarea sau oferirea gratuita a medicamentelor. Sau decontarea analizelor la perioade foarte scurte de timp. Astfel, banii ar putea fi folositi pentru programe de cercetare si pentru renovarea si construirea altor unitati medicale. Gandindu-ne la psihicul pacientilor, imbunatatirea lui prin faptul ca nu vor mai sta cu grija medicamentelor ar putea insemna ca oamenii vor fi mai activi, vor avea mai multa forta de munca, vor face tot ceea ce nu au putut face in ultimul timp. Chiar si natalitatea va creste, iar tari precum Romania, are nevoie de acest lucru. Parintii care se tem de anumite boli care ar putea aparea si de care au aflat in urma testelor genetice, vor fi putin mai linistiti. Vor avea o garantie reala in cazul in care nenorocirea s-ar intampla. Transplantul de celule stem si tratamentele complementare vor insemna sansa la o viata normala pentru copii care fara aceasta procedura, nu ar avea mari sanse la o viata cat de cat normala. Iar asta conteaza foarte mult pentru psihicul unui viitor partinte.

Voi ati apelat la recoltarea celulelor stem? Daca da, de ce?

Articol participant la Spring SuperBlog 2014

Mar 24

Povestea unui Necititor

,,A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti”. A fost odată, în vremuri cât se poate de actuale, ei bine am fost eu, Necititorul. Povestea pe care o veți citi e povestea unui băiețel căruia de mic cărțile i s-au părut cumva…demodate. Deși un copil precoce, inteligent și cu o minte ageră, pc-urile, jocurile video și statul în aer liber i se păreau Necititorului incomparabil mai atrăgătoare decât cărțile mici, în care se înghesuiau atâtea cuvinte scrise, rânduri, pagini, volume întregi de care eroul nostru nu se atingea nici în ruptul capului. Pentru el “Șoborații” sau “Pisicile războinice” nu sunau deloc bine. Cum vine asta, pisici războinice? Pisica lui era blândă, de-abia mieuna și mai toată ziua lenevea pe fotoliu. Cât despre șoborați, văzuse șoareci doar la țară, în vizitele sale la bunici, și în vitrinele pet-shopurilor. În nici un caz nu aveau plasturi la ochi, săbii în mâini și nici vreo corabie, oricât de mică.

În cele din urmă și jocurile afară începeau să-l deruteze. Toți prietenii săi se visau supereroi, soldați, cavaleri, doar el rămânea mereu același Necititor, mereu prins pe picior greșit când venea vremea să se transpună într-o lume de basm. Basm, ce-i ăla basm? “-Basmul e o poveste frumoasă în care binele învinge întotdeauna răul. Sunt cărți întregi numai cu astfel de povești, dacă vrei îți pot împrumuta câteva cărți pentru copii.” îi spuse unul din tovarășii de joacă. “Cărți, cine are nevoie de cărți și basme?” gândi Necititorul, întorcându-i spatele prietenului său. Zilele treceau și, cu toate că nu recunoștea, și-ar fi dorit să devină și el cavaler, salvând prințese de căpcăunul cel ursuz – vecinul de la parter care mai mereu era cu o falcă în cer și una în pământ. Dar pentru el vecinul era cât se poate de uman, iar cavalerii – simpli copii, prieteni ai săi ce nu făceau decât să alerge în cerc in jurul “căpcăunului” atunci când îl vedeau mergând agale. Îi lipsea imaginația pe care doar cărțile i-ar fi putut-o dezvolta  cu aceeași grijă și atenție părintească cu care mama și tatăl său îl inconjurau în fiecare zi.

Anii au trecut într-o clipită, și deși dezinteresul față de cărți se mai domolise, nu era chiar un fan adevărat. Era în ultimul an de liceu, dar nu se temea de bacalaureat. Avea note bune, și mai cu forța, mai cu binișorul, nu ocolise manualele școlare încă de la inceput. Uitându-se în urmă, vedea câți colegi se plângeau de notele mici pe care le luaseră la testările naționale, la teze, sau chiar și în ascultările obișnuite. Primise și el un apel de trezire la realitate atunci când, întrebat la ora de română la ce fel de masă mânca Moromete cu ai săi pe prispa casei, Necititorul răspunse senin “Pătrată”. Dar masa era rotundă, și de-aici o întreagă analiză pe tema relațiilor acelei familii neomogene, asupra tradițiilor din comunitatea rurală. Totul de la un singur cuvânt. O idee vagă i se infiripă timid in minte. “Oare chiar atât de multă informație conține un cuvânt? Să fi pierdut atât de multe ratând cărțile copilăriei și adolescenței?”.

Ajuns la facultate uită din nou de semnalul pe care il dăduseră nu cu mult timp în urmă cărțile. Până într-o zi când, umblând prin oraș pentru a căuta cadoul potrivit unui amic ce își serba în curând ziua, intră într-o librărie, un loc care ii era neutru. Căută printre rafturi oscilând între cărți de aventuri, romane polițiste, thrillere, dar fiindcă al său amic era o fire mai visătoare, dornică de a primi și oferi iubire, rămase în cele din urmă la cărțile de dragoste. “”Cuvinte de iubire”, Guy de Maupassant, Editura ALL. Numai bună pentru Cititor.” Plecând grăbit din acel templu al cărților, simți nevoia să se așeze puțin la una din terasele ce îl îmbiau în acea zi de primăvară. Puse distrat cartea pe masă și începu a se juca de zor cu telefonul.

“-Superbă carte. E liber lângă tine?”. Necititorul aproape scăpă telefonul de emoție când iși ridică privirea și văzu cine îi intrerupsese activitatea pentru o remarcă asupra cărții. Era Cititoarea visurilor sale, fata pe care nu și-o putuse imagina niciodată din pricină că nu intrase niciodată în universul fermecat al cărților. Cu toate astea știa că ea e, nu iși putea explica cum, dar știa. Tresări când cartea de pe masă zvâcni într-un mod neașteptat. “-Hmm, ciudat, vântul nu bate…poate mi-a dat un semn, sau  poate ar fi cazul să mai las telefonul din mână.”. “-Nu e a mea, e cadoul pe care îl voi oferi unui prieten.” zise defensiv Necititorul.

“-Totuși, dacă ai putut alege o asemenea operă, nu se poate să nu apreciezi valoarea unei astfel de scrieri.”

“-Eu, da, poate.” Adevărul e că eroul nostru nu citise niciodată despre iubirea interzisă, iubirea patimașă, drame, iubirea pură.

“-Știi, mă bucur să văd că cineva mai citește în ziua de azi. Și mai ales un băiat. Să zicem că dacă m-ar invita la o plimbare, de dragul carții sale, n-aș refuza.” îi zise suav Cititoarea, făcându-l pe eroul nostru să roșească.

“Cum aș putea să ies cu ea? Cu siguranță discuția va aluneca spre cărți, analize, gânduri, păreri, și după pațania din liceu, ea nu va ști doar că masa Moromeților e în colțuri, ci și capul meu. Trebuie să mă gândesc la ceva. Dar de unde imaginație, ia-o de unde nu-i.” Se hotărî totuși să meargă pe cartea sincerității, explicându-i Cititoarei totul cu lux de amănunte, inclusiv remușcările care din când în când îi dădeau târcoale.

“-Ei bine, poate mă cred în lumea basmelor, dar te cred și te voi ajuta să recuperezi ce ai pierdut. Dar pentru că ai văzut pe propria ta piele cât de mult ți-au lipsit cărțile, e timpul să ajuți și tu la rândul tău. Te descurci cu calculatoarele, împrăștie vestea despre cărti în mediul electronic încât toți prietenii tăi, și prietenii prietenilor tăi să ia contact cu lumea cărților. Și ca răsplată, la fiecare 50 de carți pe care ei și le vor cumpăra, vei primi la rândul tău o carte. Iar la fiecare recenzie pe care mi-o vei prezenta, vom ieși la o întâlnire. Și cum primăvara e de-abia la început, îți sugerez să pui mâna să citești. Promisiunea mea către tine e că vei descoperi plăcerea lecturii“.

Articol participant la Spring SuperBlog 2014

 

Mar 22

Copiii – pilon al comunitatii

     Economia ne invata un lucru important: primul din pilonii cresterii economice si dezvoltarii umane il reprezinta insusi omul. Viitorul nostru ca societate sta atat in mainile noastre cat si ale generatiilor ce vor veni, copiii de azi, copiii de maine. Ii crestem, le insuflam anumite idei, ii trimitem la scoala pentru a fi slefuiti, gata sa duca civilizatia noastra pe noi culmi…insa undeva pe drum totul se frange, cei pe umerii carora asteptau infrigurate intregile noastre sperante, dragii nostri copii, iesind nedumeriti, tematori de societatea ce ii inconjoara, si incapabili sa se adapteze mediului in continua schimbare.

     Paradoxal, rolul copilului e unul simplu dar cat se poate de complex: el este viitorul, prin urmare trebuie sa plamadeasca viitorul, inarmat insa doar cu uneltele trecutului. Impreuna trebuie sa schimbam asta, trebuie sa ne trezim pentru a le oferi celor mici si totodata noua un avantaj, o speranta pentru vremurile ce vor veni.

Sursa: http://www.littletreasures.com.sg/

     Mergand pe firul concretului, un copil care nu a fost la timp indrumat spre atingerea potentialului maxim devine in cel mai scurt o pierdere, un risc pentru societate. Urmeaza un liceu si un profil pe care nu si-l doreste cu adevarat, termina o facultate a carei tematica nu l-a atras niciodata, cu greu intra intr-un job ce nu-i ofera satisfactii, acumuleaza frustari pe care si le exteriozeaza in familie, tulburand armonia celor din jur, in primul rand pe cea a propriilor lui copii. Se spune ca ce vezi in familie asta vei face la randul tau, puterea exemplului fiind una extrem de influentiala cu atat mai mult la varste fragede.

     Avem nevoie sa fim langa cei mici, nu pentru a-i cocolosi sau rasfata, ci pentru a-i ghida la timp, pentru a-i ajuta sa se deschida, sa se descopere si sa-si doreasca sa faca ceva important pentru el, pentru cei din jur, pentru noi toti. Eu unul nu mi-aduc aminte cu placere de asa-zisele teste de personalitate/aptitudini din liceu, in urma caruia se presupunea ca ne vom gasi “vocatia”. Birocratie, formulare tipizate si un set lung de intrebari standard din partea unor straini nu foarte interesati, probabil si ei victime ale aceluiasi sistem. Toate astea, cand o simpla intrebare ar fi fost de ajuns – “Ce iti place sa faci?”. O intrebare directa, cu un raspuns direct ce ar fi deschis o intreaga lista de optiuni din care eu, tu, oricine ar fi putut alege.

Sursa: http://www.ocm.org/

     Problema ca e ii bombardam pe cei mici cu prea multa informatie, in mare parte fara aplicabilitate, fara a le deschide cu adevarat ochii asupra ceea ce urmeaza. Timp de 9 luni pe an sunt supusi aceluiasi tir continuu de cifre, numere, litere, cuvinte care pentru ei va fi prea putin odata confruntati cu rigorile lumii reale. Si fiind vorba de masuri practice, as reduce anul scolar la doar 6 luni. Cele 90 de zile astfel eliberate ar fi prilejul perfect pentru ca cei mici sau mari sa vada lumea cu ochii lor: iti place istoria, in regula, citeste de buna voie istoria lumii, viziteaza locuri cu incarcatura simbolica care te vor ajuta sa verifici daca interesul tau este real sau nu. Ai o inclinatie spre limba si literatura? Scrie liber, cine stie, poate il vei depasi pe Coelho, mesajul tau raspandindu-se astfel in intreaga societate. Implicandu-i in activitati extrascolare pe care si le doresc, invatandu-i activi si dornici de a valorifica orice sansa, doar asa putem ajuta copiii sa-si descopere adevaratul rol in societatea pentru care ii pregatim: ghidandu-i din umbra si oferindu-le libertatea sa-si faureasca propriul destin.

Acest articol participa la Spring SuperBlog 2014 proba 10, sponsorizata de Reeija, magazin online care ofera genti piele, cadouri femei, accesorii dama, genti dama, genti.

Mar 21

A fi sau a nu fi

     “A fi sau a nu fi…Aceasta-i intrebarea.”. Adevarat zic voua, aceasta-i intrebarea ce macina deopotriva dramaturgi si actori din intinsa lume. Intr-o lume profana, sacralitatea tetrului ca forma de cultura este pusa sub semnul intrebarii, adanc ranita de raspandirea accelerata a non-valorilor atat morale cat si culturale.

     Plamadita in sanul civilizatiei elene, arta dramarturgiei a tins inca de la inceput catre perfectiune. Puse in scena pe o simpla suprafata pe care actorii se putea desfasura in voie, piesele de teatru nu admiteau decat acele locatii a caror acustica era fara de cusur, oferind, totodata si prin dispunerea in cerc a locurilor, sanse egale tuturor. Dincolo de aspectul artistic, dramaturgia, teatrul, a jucat un rol important in educarea, cultivarea si controlul celor ce priveau. Asemeni unei baghete magice, teatrul a reusit in vremurile de demult sa fie atat alinare pentru cei asupriti, cat si flacara a schimbarii, dovada stand chiar in numele primit de arta teatrala – dramaturgie.

     Poate nu stiati, dar teatrul, in forma sa initiala, accepta doar trei creatii: comedia, satira si drama. De ce din acestea trei, tocmai cea din urma a ajuns sa dea numele aceste sublime arte? Grecii au cultivat ideea de superiorate a dramei in fata comediei, apreciind mereu momentele tragice. Excluzand firea pesimista a unui intreg popor, elenii credeau ca tarie ca tragedia te inalta, ajungand intr-o stare de superiotate morala, intelectuala si spirituala – catharsis – pe care comedia, rasul in general, o indepartau din firea umana.

Sursa foto: www.nadinemuller.org.uk

     Teorie a carei influenta s-a extins pana mai aproape de zilele noastre, cand psihiatrul Elisabeth Kubler-Ross, pioniera a studiilor in domeniul experientelor in preajma mortii, declara ca “cei mai frumosi oameni sunt cei ce au cunoscut infrangerea, suferinta, chinul, pierderea si si-au gasit iesirea din adancuri.”  Sa fie oare puterea dramei asa ferma incat sa sculpteze in insusi caracterul si constiinta umana?

     Spun ferm DA. Impactul psihologic si social al teatrului este de necontestat, fiind in multe momente ale istoriei umane atat alinare, cat si centru al schimbarii, al revoltelor, o forta a umanitatii in sine. Am simtit cu totii ce putere nemarginita are teatrul urmarind strigatul pe care Maia Morgenstern l-a aruncat impotriva asupririi, impotriva lacomiei celor ce sunt la carma intregii civilizatii. O mie, doua, zece mii de oameni, ascultand scrierile, ideile unui singur om. Asta e adevarata putere. Putere pe care teatrul a oferit-o mereu celor carora si-au deschis sufletul si mintea, vazand si primind invataturile din spatele pieselor ce se derulau pe scene din fiecare colt al lumii.

     Caci teatrul a reusit asta. A creat o legatura cu fiecare spectator, cu fiecare om in parte ce venea pentru a infrunta dramele zilnice, un paradox, o ironie a sortii. Intr-o incapere plina de zeci, sute, mii de oameni, sau chiar in aer liber, poate fi mai multa intimitate decat in fata unui televizor. Dar, asemeni oricarui lucru nascut din mainile omului, decaderea pandea la orice pas, urmand ca mai devreme sau mai tarziu sa-si infiga coltii si in teatru. Nu in arta de a presta, ci in capacitatea de a transmite. Caci odata cu trecerea timpului pana in al nostru prezent, teatrul s-a schimbat. Actorii si-au imbunatatit prestatia intr-un mod aproape robotizat, dezumanizand creatia omului. Societatea consumerista a indreptat din ce in ce mai mult dramaturgia spre prapastia comercialului, al profitului, rupand franturi dupa franturi din ceea ce odata fusese cea mai puternica arma a omenirii. Teatrul, cel ce era sinonim al catharsis, a decazut, acaparat incetul cu incetul de avantul tehnologic ce a transformat aproape intreaga societate.

     Putine astfel de lacase sacre au mai ramas la noi in tara, printre care Teatrul Evreiesc de Stat, un sanctuar al culturii, care a reusit sa tina piept decadentei. Va invit sa accesati pagina de Facebook Teatrul Evreiesc de Stat sau pagina de facebook Maia Morgenstern ca un prim pas al inaltarii umane, patrunzand intr-o lume de care veti fi fascinati.

     Dar asemeni pasarii Phoenix, teatrul va invia din propria-i cenusa, predicand din nou maselor insetate de cultura, aducand din nou schimbarea si inaltand din nou o societate decazuta care prea mult timp va fi umblat in intuneric.

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2014.

Mar 19

City break: When in London

Daca ar fi posibil, in ce oras ati alege sa va mutati?

Eu cu siguranta as spune Londra intr-o clipita. E orasul vechi dar in acelasi timp modern, care poate sa iti fie strain dar totusi familiar, in care agitatia, vivacitatea primeaza, oferindu-ti totusi o oaza de liniste. E de-ajuns sa-l vizitezi o singura data pentru a te indragosti de el. Am revenit cu nerabdare de fiecare data in capitala  britanica, incercand sa-mi potolesc dorinta patimasa de a sta cat mai mult in interiorul acestui uimitor oras. Poate acum cativa ani o astfel de escapada era mai degraba o iluzie, un țel efemer, insa in ziua de azi  visul devine realitate. Vacantele tip city breaks au devenit o solutie cat se poate de oportuna pentru cei dornici de a trece dincolo de granitele tarii, iar cu ajutorul celor de CND Turism briza Tamisei ne inconjoara.

Poate v-am pus in incurcatura, cum ar fi de-ajuns un city break pentru a patrunde in tainele acestui oras? Londra e simpla, dar totusi complexa, iar tainele ei sunt in vazul tuturor, e nevoie doar de putina atentie, deschidere catre cultura anglo-saxona si o singura zi pentru a trece metropola engleza inaintea oricaror altor destinatii externe. O zi e tot ce va cer, dar fara a mai pierde vremea, sa pornim la drum.

sursa foto: www.wikipedia.org

Desi tin la tabieturi, englezii sunt punctuali si incep ziua devreme, asa ca ora 8 ne prinde servind micul-dejun in orice din jurul Waterloo Station, una din cele mai celebre statii de metrou din lume si totodata punctul nostru de start. Parte a culturii britanice, micul dejun compus din oua ochiuri si sunca prajita, alaturi de cateva croissante si nelipsitul ceai englezesc, e unul din motivele pentru care te-ai intoarce pe acest meleag.

Savuram micul-dejun pe indelete, fara a uita insa ca la ora 10 portia de adrenalina ne face cu ochiul in London Eye, chiar peste drum de Waterloo Station. Un simbol al lumii contemporane bine inradacinat in insasi fundatia acestui maret oras, London Eye iti ofera o panorama de neegalat a intregului oras, taindu-ti rasuflarea. Iar daca esti putin atent, urmatorul obiectiv ne priveste de sus in persoana impozanta a lui Big Ben, semetul paznic al Parlamentului britanic. Drumul scurt dar incarcat de istorie ne poarta peste Tamisa pe celebrul pod Westminster spre locul in care lorzii, ca reprezentanti ai vechii lumi, si modernii parlamentari tin zi de zi in mana destinele unei intregi natii. Avand in minte aceasta imagine, alaturi de maretul Big Ben, gandul imi zboara spre mitologia greaca, Ben fiind o intrupare a lui Cronos, zeul timpului, asistand la o batalie nesfarsita a titanilor.

sursa foto: www.wikipedia.org

Tot ceasul ne trezeste la realitatea celor doua ore scurse pana acum, si mergem mai departe pentru a cunoaste putin din spiritualitatea engleza. Intrand in Westminster Abbey, cel mai prestigios lacas de cult londonez si locul de odihna a multor monarhi englezi, vedem o frantura a somptuoaselor ceremonii de incoronare, simtindu-ne parte a nobilimii britanice ce inca mai dainuie in prezent.

sursa foto: http://4.bp.blogspot.com

Apropo de prezent, 10 Downing Street si premierul britanic ne asteapta la doar cateva minute de mers pe jos. Sigur, odata cu premierul sunt si garzile de corp, asa ca ne multumim cu cateva poze permise in intervalul de vizitare si repede repede ne indreptam spre National Gallery, un loc in care cultura e la ea acasa. Ora de vizita trece cat ai clipi, asa ca fugim spre Buckingham Pallace, si cu putin noroc asistam la schimbarea garzii. Urmatorul obiectiv e faimosul Picadilly Circus, cea mai tranzitata intersectie a Londrei. Ne oprim cateva minute pentru a lua pulsul oamenilor din jur, obervand in detaliu fiecare trecator. Britanicii sunt oameni simpli, dar care te pot surprinde si dupa o viata intreaga. De aceasta data in bucatarie, caci pranz fiind, restaurantele nenumarate din preajma va imbie sa gustati din gustoasele bucate englezesti.

sursa foto: www.wikipedia.org

Traversam orasul, dar parca satui de mersul pe jos, sarim repede intr-un double decker, acest celebru autobuz supraetajat ce este in sine un obiectiv de neratat. Plimbarea se termina in fata impresionantului Tower Of London, un loc cu o istorie destul de…macabra, dar pana la urma tot istorie se cheama. Cu mana tremuranda facem cateva fotografii in preajma vechilor ghilotine si iesim cat mai iute spre Bank of England, centrul economiei moderne. Ca fapt divers, Marea Britanie nu este o tara producator la scara larga, in schimb abilitatea britanica in domeniul economic a dat nastere Bursei londoneze, cea mai importanta punte de legatura economica intre batranul continent si restul lumii.

sursa foto: www.wikipedia.org

Trecem in revista si Regent’s Park si misterioasa Baker Street, caminul faimosului detectiv Sherlock Holmes, incheindu-ne vizita de o zi acasa…la Benjamin Franklin, locuinta transformata in casa memoriala aflandu-se in imediata vecintate a Trafalgar Square.

sursa foto: www.fosterandpartners.com

Big Ben ne vegheaza si acum, aratandu-ne din nou Waterloo Station, locul de unde am plecat si unde vom incheia pentru moment aceasta mica dar intensa escapada citadina in inima Londrei. Dar aventura nu s-a terminat si nu se va termina prea curand, asa cum nici Londra nu isi va pierde vreodata farmecul si atractia irezistibila.

sursa foto: www.gracefox.com

Articol participant la Spring SuperBlog 2014