Copiii – pilon al comunitatii

     Economia ne invata un lucru important: primul din pilonii cresterii economice si dezvoltarii umane il reprezinta insusi omul. Viitorul nostru ca societate sta atat in mainile noastre cat si ale generatiilor ce vor veni, copiii de azi, copiii de maine. Ii crestem, le insuflam anumite idei, ii trimitem la scoala pentru a fi slefuiti, gata sa duca civilizatia noastra pe noi culmi…insa undeva pe drum totul se frange, cei pe umerii carora asteptau infrigurate intregile noastre sperante, dragii nostri copii, iesind nedumeriti, tematori de societatea ce ii inconjoara, si incapabili sa se adapteze mediului in continua schimbare.

     Paradoxal, rolul copilului e unul simplu dar cat se poate de complex: el este viitorul, prin urmare trebuie sa plamadeasca viitorul, inarmat insa doar cu uneltele trecutului. Impreuna trebuie sa schimbam asta, trebuie sa ne trezim pentru a le oferi celor mici si totodata noua un avantaj, o speranta pentru vremurile ce vor veni.

Sursa: http://www.littletreasures.com.sg/

     Mergand pe firul concretului, un copil care nu a fost la timp indrumat spre atingerea potentialului maxim devine in cel mai scurt o pierdere, un risc pentru societate. Urmeaza un liceu si un profil pe care nu si-l doreste cu adevarat, termina o facultate a carei tematica nu l-a atras niciodata, cu greu intra intr-un job ce nu-i ofera satisfactii, acumuleaza frustari pe care si le exteriozeaza in familie, tulburand armonia celor din jur, in primul rand pe cea a propriilor lui copii. Se spune ca ce vezi in familie asta vei face la randul tau, puterea exemplului fiind una extrem de influentiala cu atat mai mult la varste fragede.

     Avem nevoie sa fim langa cei mici, nu pentru a-i cocolosi sau rasfata, ci pentru a-i ghida la timp, pentru a-i ajuta sa se deschida, sa se descopere si sa-si doreasca sa faca ceva important pentru el, pentru cei din jur, pentru noi toti. Eu unul nu mi-aduc aminte cu placere de asa-zisele teste de personalitate/aptitudini din liceu, in urma caruia se presupunea ca ne vom gasi “vocatia”. Birocratie, formulare tipizate si un set lung de intrebari standard din partea unor straini nu foarte interesati, probabil si ei victime ale aceluiasi sistem. Toate astea, cand o simpla intrebare ar fi fost de ajuns – “Ce iti place sa faci?”. O intrebare directa, cu un raspuns direct ce ar fi deschis o intreaga lista de optiuni din care eu, tu, oricine ar fi putut alege.

Sursa: http://www.ocm.org/

     Problema ca e ii bombardam pe cei mici cu prea multa informatie, in mare parte fara aplicabilitate, fara a le deschide cu adevarat ochii asupra ceea ce urmeaza. Timp de 9 luni pe an sunt supusi aceluiasi tir continuu de cifre, numere, litere, cuvinte care pentru ei va fi prea putin odata confruntati cu rigorile lumii reale. Si fiind vorba de masuri practice, as reduce anul scolar la doar 6 luni. Cele 90 de zile astfel eliberate ar fi prilejul perfect pentru ca cei mici sau mari sa vada lumea cu ochii lor: iti place istoria, in regula, citeste de buna voie istoria lumii, viziteaza locuri cu incarcatura simbolica care te vor ajuta sa verifici daca interesul tau este real sau nu. Ai o inclinatie spre limba si literatura? Scrie liber, cine stie, poate il vei depasi pe Coelho, mesajul tau raspandindu-se astfel in intreaga societate. Implicandu-i in activitati extrascolare pe care si le doresc, invatandu-i activi si dornici de a valorifica orice sansa, doar asa putem ajuta copiii sa-si descopere adevaratul rol in societatea pentru care ii pregatim: ghidandu-i din umbra si oferindu-le libertatea sa-si faureasca propriul destin.

Acest articol participa la Spring SuperBlog 2014 proba 10, sponsorizata de Reeija, magazin online care ofera genti piele, cadouri femei, accesorii dama, genti dama, genti.

3 thoughts on “Copiii – pilon al comunitatii

  1. Chiar ar trebui gasit un astfel de compromis, poate nu 6 luni de scoala, dar ceva asemanator incat sa-i tinem pe copii activi si pregatiti pentru ce va urma

  2. eu i-as indrepta spre fotografii, multi ar ajunge in timp sa realizeze expozitii si in felul asta creste si nivelul de cultura, iar generatiile viitoare vor fi, sper, superioare

  3. e mult de munca in intregul sistem, dar si cu cei mici, parca li s-a schimbat adnul cu totul, par ff atrasi de non-valori

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Checkbox GDPR is required

*

Sunt de acord

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.