Am aflat de curand de cea mai recenta initiativa extrem de inteligenta a autoritatilor din Bucuresti, si anume retrocedarea terenului pe care se afla parcul I.O.R. fostilor proprietari, iar din ce se vehiculeaza, ei ar dori sa dea drumul unui proiect ce include mall si complex rezidential. Nu stiu cine sunt respectivii, recunosc ca nu m-a interesat, insa uite cum privesc eu lucrurile:
1. Bucurestiul nu are nevoie de inca un mall, obiectiv vorbind, decat pentru interesele meschine ale lanturilor de restaurante fast-food si mai-marii magazinelor de haine ce ofera puterea snobista a brandului contra unor sume exorbitante. Iar cine pune, pe romaneste, botul la celebra expresie “se vor crea locuri de munca” inseamna ca e prea ignorant pentru lumea in care traim. Vrei sa creezi locuri de munca, o poti si in alt mod decat prin a distruge una din putinele zone verzi aflate in Capitala.
2. Aspectul pamantului ce trebuie neaparat retrocedat e unul pur si simplu imbecil. De ce? Pentru ca stramosii cetateanului X aveau inca de pe vremea lui Burebista drept de proprietar asupra terenului pe care se afla, sa zicem, liceul Y. Nimeni nu va darama scoala pentru a-i retroceda terenul, ci va despagubit conform unei intelegeri intre cele doua parti, prin contravaloarea in bani sau un teren aflat in alta zona, asupra caruia X va cadea de acord. Cand au inceput celebra “autostrada” Bucuresti-Ploiesti, iar proiectul trecea mai mult sau mai putin intamplator pe terenul detinut de Gigi Becali, guvernul i-a oferit respectivului o bucatica de pamant destul de mare putintel mai incolo.
3. Chestia cu ansamblul rezidential pur si simplu nu tine. Putin mai incolo pe aceeasi strada, respectiv Liviu Rebreanu, zace un bloc rezidential aflat in cadrul unui “complex” rezidentia, adica un turn in mijlocul unui camp pustiu, asteptand ca alte turnuri sa apara atunci cand vor mai fi bani. Oamenii cauta sa fuga de aglomeratia si aerul poluat al orasului spre periferie si chiar zonele rurale invecinate, cine naiba ar vrea sa stea intr-un bloc rezidential inconjurat de alte blocuri. Aici e si problema de fapt, cand spui rezidential obligatia e de a avea o zona imprejmuita, in cadrul careia sa fie construite locuinte de lux, inconjurate la orice pas de spatii verzi, ceea ce nu va fi cazul noului proiect din IOR. De altfel, putin mai incolo de blocul unde locuiesc, la doar 2 statii de autobuz distanta de parc, am si eu un astfel de bloc. Consta intr-o cladire de vreo 10 etaje, ce-i drept cu un aspect exterior placut, o parcare cu bariera, la nivelul solului, disponibila doarpentru proprietari, iar distanta pana in blocurile alaturate este de aproape 5 metri pe fiecare latura, iar pe fatada principala privelistea este una mirifica, cimitirul Dudesti si Billa Titan.
4. Cel mai important aspect, fiind student la Constructii, am ceva habar de normele in vigoare, iar din punct de vedere urbanistic, proiectul noilor proprietari nu poate fi aprobat, din simplu motiv ca in orice zona a unui oras, o oaza de verdeata este obligatoriu inclusa in plan, direct proportionala cu marimea zonelor invecinate aservite. Adaugand faptul ca in preajma este si CET Sud, parcul IOR este o necesitate, intr-un oras deja extrem de poluat si sufocat de numarul impresionant al masinilor pentru o economie asa de proasta.
Daca sunteti si voi de acord semnati petitia alaturata http://www.yousign.org/ro/IOR pentru a pune umarul la salvarea unuia din putinele spatii verzi ala orasului Bucuresti si a ne face impreuna vocile auzite in fata unor astfel de decizii abuzive. Distribuiti articolul mai departe pentru ca si mai multa lume sa poata participa la aceasta campanie impotriva distrugerii spatiilor verzi.
P.S. Ca sa nu mai vorbim de sutele de rate galagioase dar simpatice ce vor disparea odata cu primele buldozere ajunse la fata locului…

Follow
Leave a Reply