Per ansamblu gala incheiata in urma cu cateva ore a fost mediocra, salvata insa de ultimele doua meciuri ale serii, ambele terminate prin knockouturi brutale. Insa problema nu a fost in calitatea meciurilor, oarecum de asteptat avand in vedere ca majoritatea luptatorilor au fost fie preluati din circuitele locale, fie aflati in afara topului celor mai buni 10 in categoriile lor de greutate, problema a fost in deciziile de arbitraj luate atat de arbitrii judecatori cat si de cei din cusca.
Prima data inexactitatile au aparut la meciul dintre Yushin Okami si Hector Lombard, un meci terminat la decizie in favoarea japonezului Okami, dar care, in opinia mea, a fost judecat gresit.
Dupa cum puteti vedea, in prima repriza, la capitolul striking Hector Lombard obtine un mic avantaj, agresiunea si controlul custii fiind relativ egale pentru ambii luptatori. Lombard este dus cu usurinta la sol, insa Okami nu reuseste mai nimic din garda, aici incluzand lovituri, depasiri de garda sau incercari de a finaliza. Repriza a doua decurge aproape identic, singura diferenta fiind rasturnarea situatiei la capitolul striking, unde Okami se afla de aceasta data in postura invingatorului, nu insa categoric. Ultima runda a fost si cea mai animata, 5 minute de actiune in care fostul campion Bellator castiga la capitolul agresiune, control al custii si striking, fiind la un moment dat in preajma unei victorii prin TKO. Si pe partea de grappling Lombard castiga: desi ambii luptatori au dus pe rand lupta la sol, cubanezul este superior atunci cand vine vorba de activitate din garda sau din pozitie dominanta, administrand lovituri multiple ce isi ating tinta. Considerand aproape nule situatiile in care Okami isi duce adversarul la sol insa nu reuseste sa provoace pagube, eu unul vad decizia finala ca fiind una gresita, probabil influentata si de avantajul de a fi eroul local.
Urmeaza co-main-event-ul, meciul dintre Mark Hunt si Stefan Struve, o lupta in care singura eroare a arbitrului de ring a fost ca la final sa nu intervina intre cei doi luptatori, incat Struve a putut obiecta impotriva unui stopaj timpuriu. Se observa insa clar ca Struve, dupa crosee bine legate de Mark Hunt, cade la sol fara a schita vreun gest de a amortiza caderea, fara a incerca sa se apere de eventuale lovituri, iar cateva secunde mai tarziu se “trezeste” teafar si nevatamat dorind sa continue lupta. Knock-out este insa de necontestat pentru fotul luptator Pride si K1, Mark Hunt.
Ca bonus in incheiere, pentru cei ce nul-au vazut deja, meciul brutal dintre Wanderlei Silva si Brian Stann, o evocare a celebrelor razboaie purtate de cel poreclit “The Axe Murderer” in era Pride.